ANTREC Filiala Gorj va prezintã vatra unui vechi tinut românesc, situat in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului. Este un perimetru turistic de mari atractii, în care o naturã generoasã în frumuseti de tot felul SB îmbinã fericit cu neasemuite mãrturii ale hãrniciei si iscusintei oamenilor. Este un judet în care ochiul cãlãtorului e în egalã mãsurã atras de originalitatea unor monumente ale naturii ( aici se întâlnesc vestitele chei si pesteri ale Olteniei de sub munte), de inegalabilã valoare a unor opere de artã (sã nu uitãm cã aici a vãzut lumina zilei marele Constantin Brâncusi), de semnificatia aparte a unor monumente istorice(de aici a rãsunat în 1821 chemarea la luptã pentru eliberarea nationalã si socialã a lui Tudor Vladimirescu), de pitorescul unor statiuni balneoclimaterice, de bogãtia colectiilor muzeale, de persistenta unei creatii populare pãstrãtoare de vechi traditii. Înainte de a porni la drum pe meleagurile gorjene e bine sã retineti: Judeþul Gorj dispune de o retea de drumuri modernizate totalizând peste 500 km si de linii de cale feratã normalã cu o lungime de peste 225 km, care înlesnesc accesul spre cele mai importante puncte de interes turistic.

CATEVA REPERE GEOGRAFICE

Situat in partea de sud-vest a tãrii, judeþul Gorj are o suprafatã de 5,641 kmp. si o populatie de peste 350.000 locuitori. Relieful, foarte variat, se desfãsoarã în trepte bine delimitate de la nord la sud: zona montana (versantii sudici ai muntilor Godeanu, Vîlcan si Parîng) , cu altitudini ce trec peste 2200m (2518m- Vârful Parîngul Mare); zona dealurilor subcarpatice si Depresiunea subcarpaticã olteanã, cu înãltimi de 400- 700m ; zona Podisului Getic, care cuprinde platouri înguste ce coboarã usor spre sud, separate de vãi largi, cu terase si în subsolul cãruia se aflã, între alte bogãtii, lignit, petrol si gaze. între altitudinea maximã a vârfului Parîngul Mare si cea minimã din apropierea localitãtii Ionesti (100m) din sudul judetului, este o diferentã de nivel de 2418 m. Zona montanã reprezintã 30% din suprafata judetului, oferind iubitorilor de drumetii puncte de mare atractie. Principalele ape curgãtoare care strãbat judetul sunt Jiul, Motrul, Gilortul. În apropiere de Rovinari, unde s-a construit un mare baraj pentru retentia apelor, Jiul primeste un mãnunchi de afluenti (Tismana , Bistrita, Jalesul ,Amaradia) care-i sporesc debitul. Protejat de culmile înalte ale muntilor Parîng si Vâlcan , judetul Gorj are o climã relativ blândã, temperat-continentalã , cu influente submediteraneene în pãrtile de nord-vest si nord-est cu o temperaturã medie anualã de 10-11 grade C. La înãlþimi de peste 2000 m stratul de zãpadã se mentine peste 160 zile pe an. Tot în aceastã zonã se întâlnesc si câteva lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind lacurile Gâlcescu, Tauri, Slãveiul, Mija si Pasãrea. Conditiile naturale de climã si sol au fãcut ca pe teritoriul judetului sã se dezvolte o vegetatie bogatã ( cca. 2000 specii de plante) valoroasã atât sub aspect economic, cât si peisagistic si turistic. De mentionat printre raritãti: castanul dulce, care se întâlneste la Tismana, Topesti sau Runcu, narcisa, (la Tg. Jiu, si pe muntele Piatra Closanilor), laleaua pestritã, (la Dãnesti-Botorogi), floarea de colt (în muntii Parîng) s.a. La fel de bogatã este fauna , cu un patrimoniu cinegetic si piscicol, destul de variat. Un real interes turistic prezintã o serie de monumente ale naturii din judet, precum Pestera Muierilor, Pestera Closani, Pestera Polovragi, cu impresionantele lor formatiuni calcaroase, lacul Gâlcescu din muntii Parîng, Cheile Sohodolului, Cheile Corcoaia, Cheile Oltetului sau Cheile Galbenului, cu peisajele lor de o mãretie singularã, pãdurea de castani de la Tismana, pãdurea cu laleaua pestritã de la Botorogi, poienile de narcise, s.a.

MONUMENTE ALE NATURII DEFILEUL JIULUI

 Strãbãtut de o sosea (DN 66) si o cale feratã care fac legãtura între Tg-Jiu si Petrosani, defileul îngust sãpat de apele Jiului pe o distantã de 30 km între muntii Vâlcan si Parâng atrage interesul turistului prin numeroase poduri si viaducte din fier si beton suspendate peste râu ca si prin cele 40 de tuneluri care ascund în munte linia feratã. Drumul, de mare pitoresc, trece prin trecãtoarea Lainici, în apropierea cãreia se aflã o cabanã, un popas turistic si mânãstirea Lainici.

CHEILE OLTETULUI În masivul calcaros Polovragi-Cernãdia, la 2 km de satul Polovragi, în partea de nord-est a judetului, Oltetul si-a sãpat pe o lungime de 2 km, impresionantele chei cu acelasi nume. La intrarea în chei, se poate vizita mânãstirea Polovragi si Pestera Polovragi. În aceste locuri în ziua de 20 iulie, de Sf, Ilie, se organizeazã un traditional târg.

CHEILE GALBENULUI Tot în partea nord-esticã a judetului, la 3 km de comuna Baia de Fier, cheile Galbenului, strãbãtute de râul cu acelasi nume oferã si prilejul vizitãrii Pesterii Muierilor. Aici se aflã un adevãrat cimitir de schelete de Ursus Spelaeus. În apropiere de intrarea în pesterã, la dispozitia vizitatorilor, cabana Pestera Muierilor, cu locuri de cazare si restaurant.

CHEILE SOHODOLULUI Formate în zona de nord a judetului, de cãtre râul Sohodol, cheile sunt bogate în formatiuni calcaroase. La locul numit lunca cu pruni pe un perete de stâncã, au fost descoperite interesante desene rupestre. La dispozitia turistilor, lângã satul Runcu (acces din Dn 67) în imediata apropiere a cheilor, popasul turistic “Sohodol”.

PESTERA CLOSANI Situatã pe valea Motrului, în Masivul Piatra Closani (1421 m), la circa 46 km de Tg-Jiu în vestul judetului. Una dintre cele mai frumoase pesteri din tarã, datoritã formatiunilor sale carstice. Pe un drum ce urcã de la Pestera Closani spre vârful Piatra Mare a Closanilor se aflã Pestera Cioaca cu brebenei.

REZERVATIA DE CASTANI COMESTIBILI În raza comunei Tismana, la o altitudine ce variazã între 350-600 m, se întinde pe o suprafatã decirca 60 ha, o rezervatie de castani comestibili, adevãratã insulã de vegetatie submediteraneanã, în care castanii cresc în pâlcuri curate, în arborete sau în amestec.

CLOSANI Sat situat în amonte de confluenta Motrului cu Motru Sec, apartinând de comuna Padeº, spre limita vesticã a judetului. Împrejurimi: Pestera Closani, uan din cele mai frumoasedin sarã, situatã pe valea Motrului, în masivul Piatra Closani (1421 m). Pe un drum ce urcã de la pesterã spre vârful Piatra Mare a Closanilor (poianã cu narcise) se aflã PesteraCioaca cu brebenei.

TISMANA Comunã mare, frumoasã, asezatã la poalele muntilor Vâlcan si Oslea, la contactul dintre munti si dealuri, la vest de Tg-Jiu, strãbãtutã de apa Tismanei. Mentionatã în documente din sec. XV-XVI. Climat colinear submontan cu influente submediteraneene. Renumite plantatii de nuci, meri, pruni. Rezervatie de castani comestibili care se întinde pe o suprafaþã de 60 ha. Mânãstirea Tismana ridicatã între 1375-1378 în timpul domniei lui Radu Vodã, refãcutã în repetate rânduri, împrejmuitã cu ziduri groase care-i dau aspect de cetate de cãtre Matei Basarab (sec. XVII); picturi interioare în stil bizantin; vechi centru de culturã (scoalã de caligrafie); cascadã de aproape 40 m a cãrei apã rãbufneste de sub clãdire; muzeu cu obiecte de artã medievalã. În fiecare an , pe 15 august în ziua de Sf. Maria, una din cele mai vestite nedei din Oltenia subcarpaticã. Sistemul hidroenergetic Cerna-Motru.Tismana, îmbogãteste potentialul turistic al localitãtii. Împrejurimi: Schitul Cioclovina, pestera Cioaca cu brebenei: pestera Gura Plaiului: ascensiuni si excursii spre culmea Vâlcanului, valea Jiului de Vest, valea Cernei, valea Motrului.

 RUNCU Comunã asezatã la poalele muntilor Vâlcan, pe valea Jalesului, adãpostitã de vârfurile împãdurite Sigleu si Plesa, accesibilã pe un drum (DJ 672 C) care se ramificã din DN 67 D (la nord-vest de Tg-Jiu) Mentionatã în documente din sec. XVII, centru pomicol, forestier, zootehnic. Împrejurimi: Cheile Sohodolului în lungime de 2 km, unice în tarã datoritã aspectelor prezentate de tunelurile sãpate de apa Sohodolului în peretii lor înalþi si abrupti, cascadelor colorate care cad din versanti numai în perioadele cu ploi precum si unei curioase formatiuni carstice, rãmasã suspendatã ºi numitã “Inel”; Valea Sohodolului cu numeroase si variate monumente ale naturii (chei, pesteri)

BAIA DE FIER Comunã (560 m alt.) situatã în gura Cheilor Galbenului, pe DJ 67 C, la limita nord-esticã a judetului. Atestatã într-un document din timpul lui Mircea cel Bãtrân. Centru minier (zãcãminte de grafit). Împrejurimi: Cheile Galbenului, strãbãtute de râul cu acelasi nume si Pestera Muierilor, interesant monument al naturii – galeria principalã are o lungime de cca. 750 m; printre frumusetile concreþionale: “Orga”, “Altarul”, “Domul Mic”, “Sala Minunilor”, “Amvonul”,”Vãlul muierii” numeroase schelete de Ursus Spelaeus. Cabana Pestera Muierilor – la intrarea în pesterã. POLOVRAGI Comunã situatã în extremitatea nord-esticã a judetului, la poalele muntilor Parâng, în mica depresiune a Polovragilor – parte componentã a depresiunii subcarpatice oltene, la iesirea râului Oltet din defileu, la 550 m altitudine. Prima mentiune documentarã dateazã din sec. XV. Traditionala nedeie la 20 iulie în fiecare an de Sf. Ilie, cu participarea a numeroase formatii artistice de cântece si dansuri populare. Împrejurimi: Cheile Oltetului sãpate în masivul calcaros Polovragi-Cernãdia (2 km lungime, cu pereti foarte înalti, între care se strecoarã râul Oltet); Pestera Polovragi (la intrarea în chei) cu interesante formatiuni carstice; mânãstirea Polovragi, ctitorie din 1643 a lui Matei Basarab, cu fresce din timpul lui Constantin Brâncoveanu, având în imediata apropiere o pãdure de castani.